Plan nou de construire de autostrazi

Puteti accesa alaturat noul plan de construire de autostrazi.
Planul prevede construirea autostrazii Bacau-Roman, dar si a autostrazii Iasi-Roman-Targu Neamt.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1686/11737538/4/autostrazi-romania-r2.pdf

Apelul domnului prof. dr. Vasile Ursachi pentru reconstruirea Cetatii Noi a Romanului

Ipoteza. Imaginea Cetatii Noi a Romanului

      Pana in prezent nu este cunoscuta nici o reprezentare de epoca a Cetatii Noi a Romanului. 
     In imaginile alaturate sunt prezentate cahle de teracota descoperite in anul 1999 de catre domnul profesor Vasile Ursachi in urma efectuarii unor sondaje in curtea Arhiepiscopiei Romanului. Aceste imagini prezinta profilul unei cetati avand un masiv turn rectangular si mai multe turnuri circulare. Turnul rectangular central este cel mai bine reprezentat, iar deasupra intrarii se poate remarca locul unde era incastrata in zid stema Moldovei. Ceramica este smaltuita in verde, este de buna calitate si a fost datata intr-un loc de catre profesorul Vasile Ursachi ca apartinand secolului XVII si in alt loc ca apartinand secolelor XVII-XVIII, deci inainte de distrugerea partiala a cetatii din anul 1675.

      Aceasta reprezentare se suprapune in mare parte schitei Cetatii Noi a Romanului realizata de catre arheologi pe baza cercetarilor din teren, privind cetatea dinspre sud, de aceea putem emite ipoteza ca modelul de pe cahlele de teracota, tinand cont desigur si de posibilitatile tehnice de realizare si de exigentele incadrarii in spatiul limitat care nu permiteau o reprezentare proportionala, reprezinta Cetatea Noua a Romanului.

      Spuneam mai devreme ca ceramica era de buna calitate si smaltuita, de aceea criticii ar putea spune ca era realizata in strainatate. La Cetatea Sucevei s-au descoperit cahle smaltuite si s-a presupus ca ar fi fost realizate in strainatate. Caramida era realizata pe plan local, deci exista posibilitatea ca si cahlele sa fi fost realizate tot pe plan local, dar si daca ar fi fost realizate in strainatate ramane posibilitatea ca acestea sa fi fost comandate cu un anumit model.

      Mai remarcam ca aceste cahle au un model laic si nu unul religios, desi au fost descoperite in curtea complexului episcopal. Exista posibilitatea ca acestea sa fi provenit chiar de la o curte domneasca din incinta complexului episcopal sau din apropierea complexului episcopal.

      Reprezentand o cetate, cahlele evocau un simbol al puterii militare statale. Cetatea Noua a Romanului era pentru acea epoca o constructie impresionanta, un adevarat simbol pentru oras, iar simbolurile au fost intotdeauna importante. Chiar domnul profesor Vasile Ursachi a pus pe coperta micului ghid despre Roman din anul 1977 imaginea simbol a Palatului Cantacuzino Pascanu, sediul primariei Roman, iar acum pentru Bucuresti Palatul Parlamentului a devenit un simbol, mai ales pentru straini.

      De aceea daca cel care a comandat lucrarea a dorit un model al unei cetati, cel mai la indemana simbol nu putea fi decat Cetatea Noua a Romanului.

      

Program de restaurare a Cetăţii Noi a Romanului

      Domnul profesor Vasile Ursachi, fost director al Muzeului de Istorie Roman, a propus recent un program concret pentru restaurarea Cetăţii Noi a Romanului.
      Cetatea Nouă a Romanului, atestată documentar în anul 1466, a fost integral construită de Ştefan cel Mare şi a fost distrusă, împreună cu celelalte cetăţi ale Moldovei, prin autoincendiere în anul 1675 de către domnitorul Dumitraşcu Cantacuzino, din ordinul turcilor. La începutul secolului al XIX-lea zidurile cetăţii erau încă în picioare, însă ulterior cetatea a suferit distrugeri masive.
      Prezentăm mai jos câteva dintre declaraţiile domnului profesor, aşa cum au fost citate de către Ziarul de Roman:

      “Restaurarea celui mai important monument de arhitectură militară din timpul lui Ștefan cel Mare este necesară. Zona de confluență a Moldovei cu Siretul ar putea interesa și un mare număr de investitori, legați de municipiul Roman și de legendele copilăriei care, de cele mai multe ori, începeau cu cetatea lui Ștefan cel Mare și tunelul de legătură cu Episcopia Romanului. Folosind această legendă, care a încântat copilăria tuturor romașcanilor, și punând în valoare ceea ce știința arheologică a demonstrat, ne putem gândi la realizarea celui mai impunător obiectiv turistic din Roman, care să revigoreze, în mare măsură, viața orașului și a locuitorilor lui.
      Trebuie realizat transferul de teren pe care se află Cetatea, în suprafață de câteva hectare, din administrarea comunei Gâdinți în cea a municipiului Roman, cu acces la drumul Gâdinți – Ion Creangă și râul Siret. Apoi trebuie parcurs planul de valorificare a acestei zone. Toate acestea trebuie făcute printr-o campanie de sensibilizare, atât a persoanelor particulare, cât și a investitorilor și instituțiilor de stat.
      Apropierea Cetății de orașul Roman, posibilitatea creării unei linii de acces chiar pe digul care duce către confluența celor două mari râuri – Moldova și Siretul -, precum și amenajările turistice ar putea pune în valoare obiectivul și zona în care este situat.

      Planul domnului profesor cuprinde următorii paşi:

      1. Transferul terenului de la comuna Gâdinți la municipiul Roman sau un proiect comun cu Primăria Gâdinți.
      2. Ridicarea fundațiilor și elevația zidurilor cel puțin până la înălțimea de 1-2 metri.
      3. Reconstruirea cetății pe baza rezultatelor săpăturilor arheologice, până la înălțimea de aproximativ 10 metri.
      4. Reconstruirea fortului principal din interiorul cetății până la înălțimea de 5-6 metri.
      5. Reconstruirea unei porțiuni de zid, eventual poarta de intrare, flancată de două turnuri, precum și a turnului rectangular până la 1-2 metri.
      6. Reconstruirea șanțului de apărare placat cu piatră care aparține fortului inițial.
      7. Reconstruirea “capcanei de șoareci” la fortul inițial.
      8. Excavarea șanțului de apărare și abaterea Siretului prin el sau excavarea doar a unei părți din el, cu construcția unui pod de lemn.
      9. Căi de acces:
Varianta I – Drumul Roman – Vaslui până în satul Gâdinți (asfalt); din satul Gâdinți spre cetate (aproape 1,5 kilometri – drum pietruit); acces în cetate pe o distanță de circa 50-100 metri;
Varianta II – Realizarea unei șosele sau a unei linii de tramvai pe digul realizat deja, pe malul stâng al Moldovei, care ar scurta cu 2-3 kilometri distanța dintre oraș și cetate, realizându-se, totodată, un complex turistic de mare atracție la confluența Moldovei cu Siretul, prin amenajarea unui ștrand și folosirea celor două zone împădurite de la confluență. Tot aici trebuie realizată o punte de trecere peste Siret la cetate – trecerea pe cablu cu bărci sau pod plutitor. În jurul cetății se pot realiza diferite construcții turistice, inclusiv a unei pârtii de schi pe dealul Pogan, construirea unui hotel sau alte amenajări turistice, în locul tancodromului.

Distrugerea deliberată a patrimoniului construit. Şi o soluţie eficientă

     În ultimii ani am asistat la Roman la dispariţia deloc întâmplătoare a multor construcţii vechi, lăsate în mod deliberat în paragină de către proprietari pentru ca ulterior să poată vinde terenurile libere. Au dispărut astfel teatrul Vasile Alecsandri (Cinema Flacăra) şi Cinema Trianon (Cinema 23 august, Cinema Vasile Alecsandri). Alte clădiri vor avea aceeasi soartă, în timp ce oraşul îşi pierde memoria.
Ziarul de Roman ne informează că Primăria Roman a reuşit să încaseze peste 30.000 de lei din partea moştenitorilor fostului proprietar, reprezentând taxe, impozite şi amenzi aplicate. Ziarul îl citează pe domnul Ovidiu Bojescu, city-managerul Primăriei municipiului Roman, afirmând : “Situaţia în care proprietarii din Centrul Vechi nu îşi îndeplineau obligaţiile este cunoscută de ani buni. Clădiri de o valoare mare arhitectonică au fost lăsate în paragină, pe mâna hoţilor, fiindcă pe moştenitorii din Israel nu îi interesează decât terenul. Aşa am pierdut clădiri deosebite, cum au fost Cinematografele «Flacăra» și «Vasile Alecsandri», dar şi altele, care au avut aceeaşi soartă“.
Afirmaţia domnului Ovidiu Bojescu, desigur, nu corespunde cu adevărul. Pe proprietari  îi interesează în mod deosebit valoarea de piaţă cu care ar putea valorifica terenurile, aceştia neintenţionând să construiască parcuri în loc, şi de aceea contribuie cu bucurie la plata costurilor de eliberare a terenului.
     Articolul din Ziarul de Roman face o conexiune cu planul urbanistic zonal pentru strada Ştefan cel Mare, Ovidiu Bojescu afirmând ca “se doreşte ca zona să arate unitar, să nu existe clădiri din sticlă, de exemplu, printre imobilele din Centrul Vechi".
     Roman-romania.ro cere Consiliului local al municipiului Roman iniţierea unei hotărâri prin care, în situaţia în care imobile de o valoare deosebită au fost distruse în mod deliberat, se permite doar reconstruirea fidelă a imobilelor distruse. Dacă administraţia locală va permite construirea altor imobile pe terenurile respective ne aflăm în situaţia unei colaborări la distrugere.

Integrarea localitaţilor Horia, Cotu Vameş şi Cordun în oraşul Roman

Am descoperit un interviu al doamnei Maria Ana Alexe, ahitectul şef al Romanului, acordat Mesagerului de Neamţ, publicaţie din Piatra Neamţ. Interviul este interesant, dar m-a intrigat următoarea parte din interviu:

Reporter:
"Care sunt posibilitățile de extindere pentru Roman?"
Ana Maria Alexe:
"Datorită geografiei teritoriului, delimitat de cele două râuri și granițele cu localitățile vecine, singura direcție de extindere este axa DJ 207A – drumul spre Luțca – Sagna, unde se vor putea edifica și locuințe, și spații pentru comerț, depozitare, mică producție, etc., bineînțeles, după elaborare și aprobare PUZ."

Avem la Roman, pe hârtie, şi o zonă metropolitană care presupune şi o viziune de dezvoltare pe termen lung, dar trebuie să vedem că dezvoltarea urbană înseamnă şi contopirea localitătilor care fac corp comun. În cazul Romanului e vorba de localitaţile Horia, Cotu Vameş şi Cordun.

Cred că a venit timpul să se discute de integrarea oficială a acestor cartiere in municipiul Roman. Se vor putea accesa fonduri pentru dezvoltarea oraşului şi a întregii zone pe termen lung, ceea ce corespunde interesului tuturor locuitorilor.

De aceea, pentru că tot avem campanie electorală şi există, din fericire, un interes crescut pentru oraşul Roman, capitala regională a Ţării de Jos a Moldovei, nu un orăşel de provincie de care unii totuşi au auzit acum pentru prima oară, din păcate, vă invit la o dezbatere pe tema integrării localităţilor Horia, Cotu Vameş şi Cordun în cadrul oraşului Roman. Mi-ar plăcea dacă şi politicienii şi-ar spune părerea.

Elena Udrea va candida in circumscriptia Roman

Elena Udrea a anuntat intr-o conferinta de presa sustinuta la Roman ca va candida la alegerile parlamentare din 9 decembrie in circumscriptia Roman, din partea ARD.
Fostul ministru a scris pe blogul sau:

"Astazi mi-am anuntat candidatura la Roman, in fata celor carora le cer votul pentru la alegerile parlamentare din decembrie. Am venit aici pentru ca romascanii sunt oameni calzi, deschisi, dornici sa cunoasca omul inainte de a-l judeca. Aici ceea ce faci si ce esti cu adevarat este mai important decat ceea ce spun altii despre tine ca ai fi. Imi doresc sa continui parteneriatul inceput acum trei ani si impreuna cu Primarul de municipiu sa readucem Romanului statutul pe care l-a avut odinioara, de centru religios, cultural si economic al Moldovei, de care romascanii sunt atat de mandri."

Sursa: http://www.facebook.com/EUdrea

 

Explicatiile CNADNR asupra traseului autostrazii Iasi - Targu Mures

Am solicitat CNADNR sa ne precizeze conditiile in care s-a stabilit actualul traseu planificat al autostrazii Iasi-Targu Mures, insistand in primul rand asupra faptului ca autostrazile trebuie sa serveasca interesului public si sa ofere marilor comunitati accesul la autostrazi. Am intrebat in primul rand de ce autostrada planificata nu trece prin Roman si Piatra Neamt si s-a ales in schimb o varianta care trece prin localitati mai mici. Intrebasem de asemenea de ce nu s-a luat in calcul varianta construirii autostrazii pe un traseu direct intre Iasi si Roman, ci s-a ales in toate variantele traseul prin Targu Frumos, ceea ce oricum dubleaza actualul traseu al E585.

Remarc ca in raspunsul CNADNR nu se face nici o precizare referitoare la trafic, decizia luata fiind exclusiv bazata pe costurile directe de construire (uriase, oricum), ceea ce este o optiune eronata.

Prezentam mai jos raspunsul CNADNR:

“Pentru stabilirea traseului autostrazii Targu Mures-Iasi, in anul 2007 a fost efectuat un Studiu de Prefezabilitate in cadrul caruia au fost analizate posibile variante de traseu pentru acest obiectiv de infrastructura.

In cadrul studiului s-au analizat 3 variante principale (fiecare dintre trasee avand la randul sau, pe anumite portiuni,  sub-variante), precum si legaturile intre variantele principale.

Variantele principale de traseu analizate au fost:

Varianta 1: Targu Mures – Sovata – Gheorghieni – Cheile Bicazului – Piatra Neamt – Sabaoani – Targu Frumos – Iasi;

Varianta 2: Targu Mures – Reghin – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Cracauani – Pascani – Targu Frumos – Iasi;

Varianta 3:  Targu Mures – Reghin – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Targu Neamt – Pascani – Targu Frumos – Iasi.

Legaturile dintre variantele principale studiate au fost urmatoarele:

-          Joseni – Ditrau (legatura intre variantele I si II)

-           Cracauani – Bargauani (legatura intre variantele II si I)

In urma analizarii acestor variante s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

Varianta I:  este variant cea mai scurta dar si cea mai greu de realizat din punct de vedere tehnic, ea avand cea mai lunga zona muntoasa de traversat. Sectorul cel mai dificil este cel cuprins intre Gheorghieni si Piatra Neamt, el afectand Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas. Pe acest traseu sunt necesare tunele in lungime de 13,5 kilometri.

De asemenea , realizarea autostrazii in aceasta zona presupune  demolari importante, in special in zona mun. Piatra Neamt.

Varianta II: la aceasta varianta sectorul cel mai dificil de realizat este cel cuprins intre Poiana Largului si Cracauani, aceasta zona traversand Parcul National Vanatori Neamt pe cca 15 km. De asemenea, in aceasta zona sunt necesare tunele de lungime de 9,5 km.

Varianta III: este varianta cu cel mai lung traseu. Sectorul cel mai dificil de realizat este cel cuprins intre Deda si Tulghes, fiind traversata Rezervatia Defileul Muresului. Pentru realizarea acestui sector sunt necesare tunele in lungime de 4,5 km.

Analizele au indicat ca traseu optim al viitoarei autostrazi o varianta ce combina  cele trei variante principale analizate. Aceasta varianat este cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic si prezinta cele mai putine dezavantaje din in ceea ce priveste aspectele legate de mediu (zone protejate).

De asemenea, aceasta varianta are cel mai mic impact asupra zonelor locuite (demolari locuinte).

In acest context, traseul selectat este Targu Mures – Miercurea Nirajului – Magherani- Sovata – Praid – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Targu Neamt – Pascani – Targu Frumos – Iasi.”

Sursa foto: http://cnadnr.ro/

Există ceva ce va schimba definitiv lumea...

      "Există ceva ce va schimba definitiv lumea în această criză" este o afirmaţie făcută de către Mugur Isarescu la o sesiune din 3 octombrie 2008 a Academiei Române. 
      În România cei mai mulţi credeau în acel moment că totul nu este decât o criză a economiei americane care nu va avea decât influenţe nesemnificative în economia românească ce "duduia" în plin avânt capitalist. 
      Cunoscut pentru stilul discret şi parcimonios, guvernatorul BNR prefigura corect evoluţia economică a lumii care în epoca globalizarii nu mai asigură nimănui imunitatea în faţa schimbării. 
      Microelectronica şi informatica au schimbat lumea cum numai apariţia tiparului a mai făcut-o. Şi totul este încă prins în spirala schimbării. 
      Oraşul Roman era evocat de către scriitorul Cezar Petrescu în romanul "Oras patriarhal" tocmai ca un simbol al lumii încremenite. 
      Azi cunoaştem cu toţii problemele oraşului. Existenţa acestora ne îndeamnă la dialog. De aceea puteţi regăsi site-ul nostru si pe Facebook pentru a putea facilita dialogul dintre cei interesaţi de problemele oraşului nostru.

Mistreţul cu colţi de argint. Oraşul Roman are o nouă stemă după 20 de ani

      A apărut în Monitorul Oficial al României Hotărârea Guvernului nr. 494/2010 prin care s-a aprobat noua stemă oficială a municipiului Roman. În anexa hotărârii se prevede că "stema municipiului Roman se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roşu se află un cap de mistreţ cu colţi de argint, redat în profil, spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coloană murală de argint cu 5 turnuri crenelate." În continuare în anexa se detaliază şi semnificaţia elemetelor componente ale stemei: "capul de mistreţ este cea mai veche reprezentare heraldica a localitîţii", iar "coroana murală cu 5 turnuri semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu." 
      Constatăm că până la urmă a fost aprobată stema autentica a oraşului, dar surprinde totuşi că pentru adoptarea unei steme cunoscute de 600 de ani a fost nevoie de o perioadă de peste 20 de ani, ceea ce este semnificativ din păcate pentru eficienţa administraţiei publice din România. 
      Putem spune că regretăm opoziţia din trecut manifestata de administraţia publică locală faţă de simbolul tradiţional al oraşului Roman, şi considerăm că mult mai important ar fi fost interesul pentru dobândirea simbolului celor 7 turnuri ale coroanei murale.

      Puteţi citi în continuare şi articolul nostru precedent care prezenta dificultatea adoptării stemei autentice a oraşului. 

      22.01.2009 
      Mistretul cu colti de argint. Primarul si consiliul local contra stemei autentice a orasului Roman 

Sinagoga va fi restaurată

      Anul acesta a fost aprobat un program guvernamental de restaurare a unor monumente bisericeşti de pe întreg teritoriul României. Singurul monument din oraşul Roman care va fi sprijinit va fi sinagoga pentru care s-a prevăzut suma de 150.000 de lei. 
      Comunitatea evreiască din oraş a reprezentat în trecut o comunitate foarte importantă numeric, în anii 40 ai secolului trecut depasind 6.000 de persoane, în oras existând în acel moment 18 sinagogi. În prezent însă în oraş mai locuiesc doar aproximativ 60 de persoane de naţionalitate evreiască. 
      Sinagoga Centrală a fost construită în anul 1837 pe locul unei sinagogi de lemn care funcţiona deja in secolul al XIV-lea, a fost refăcută în anul 1703 şi a ars în anul 1830.

Reabilitarea Pieţei Precista Mare

      Pe site-ul Primăriei Roman au fost publicate pentru dezbatere publică imaginile propuse pentru remodelarea Pieţei Precista Mare. 
      Actuala configuraţie a pieţei provine din timpul mandatului precedentului primar şi a fost îndelung contestată atât din cauza schimbărilor într-o zonă cu o mare încărcătură istorică, cât şi din cauze strict estetice, printre care înlocuirea bustului cronicarului Miron Costin cu o realizare modernistă a unui sculptor romaşcan, dar şi datorită fântânii albastre. 
      Proiectul face parte din "planul integrat de dezvoltare urbana", proiect care a primit aprobarea pentru finanţare cu puţin timp în urmă. 
      Din imaginile pe care vi le prezentăm şi dumneavoastra nu rezultă schimbări spectaculoase, cu excepţia înlăturării ornamentelor de sticla albastra din cuprinsul fântânii, proiectele păstrând structura actuala, care încurcă accesul şi traversarea zonei.