Cetatea Nouă a Romanului, atestată documentar în anul 1466, a fost integral construită de Ştefan cel Mare şi a fost distrusă, împreună cu celelalte cetăţi ale Moldovei, prin autoincendiere în anul 1675 de către domnitorul Dumitraşcu Cantacuzino, din ordinul turcilor. La începutul secolului al XIX-lea zidurile cetăţii erau încă în picioare, însă ulterior cetatea a suferit distrugeri masive.
Prezentăm mai jos câteva dintre declaraţiile domnului profesor, aşa cum au fost citate de către Ziarul de Roman:
“Restaurarea celui mai important monument de arhitectură militară din timpul lui Ștefan cel Mare este necesară. Zona de confluență a Moldovei cu Siretul ar putea interesa și un mare număr de investitori, legați de municipiul Roman și de legendele copilăriei care, de cele mai multe ori, începeau cu cetatea lui Ștefan cel Mare și tunelul de legătură cu Episcopia Romanului. Folosind această legendă, care a încântat copilăria tuturor romașcanilor, și punând în valoare ceea ce știința arheologică a demonstrat, ne putem gândi la realizarea celui mai impunător obiectiv turistic din Roman, care să revigoreze, în mare măsură, viața orașului și a locuitorilor lui.
Trebuie realizat transferul de teren pe care se află Cetatea, în suprafață de câteva hectare, din administrarea comunei Gâdinți în cea a municipiului Roman, cu acces la drumul Gâdinți – Ion Creangă și râul Siret. Apoi trebuie parcurs planul de valorificare a acestei zone. Toate acestea trebuie făcute printr-o campanie de sensibilizare, atât a persoanelor particulare, cât și a investitorilor și instituțiilor de stat.
Apropierea Cetății de orașul Roman, posibilitatea creării unei linii de acces chiar pe digul care duce către confluența celor două mari râuri – Moldova și Siretul -, precum și amenajările turistice ar putea pune în valoare obiectivul și zona în care este situat.
Planul domnului profesor cuprinde următorii paşi:
1. Transferul terenului de la comuna Gâdinți la municipiul Roman sau un proiect comun cu Primăria Gâdinți.
2. Ridicarea fundațiilor și elevația zidurilor cel puțin până la înălțimea de 1-2 metri.
3. Reconstruirea cetății pe baza rezultatelor săpăturilor arheologice, până la înălțimea de aproximativ 10 metri.
4. Reconstruirea fortului principal din interiorul cetății până la înălțimea de 5-6 metri.
5. Reconstruirea unei porțiuni de zid, eventual poarta de intrare, flancată de două turnuri, precum și a turnului rectangular până la 1-2 metri.
6. Reconstruirea șanțului de apărare placat cu piatră care aparține fortului inițial.
7. Reconstruirea “capcanei de șoareci” la fortul inițial.
8. Excavarea șanțului de apărare și abaterea Siretului prin el sau excavarea doar a unei părți din el, cu construcția unui pod de lemn.
9. Căi de acces:
Varianta I – Drumul Roman – Vaslui până în satul Gâdinți (asfalt); din satul Gâdinți spre cetate (aproape 1,5 kilometri – drum pietruit); acces în cetate pe o distanță de circa 50-100 metri;
Varianta II – Realizarea unei șosele sau a unei linii de tramvai pe digul realizat deja, pe malul stâng al Moldovei, care ar scurta cu 2-3 kilometri distanța dintre oraș și cetate, realizându-se, totodată, un complex turistic de mare atracție la confluența Moldovei cu Siretul, prin amenajarea unui ștrand și folosirea celor două zone împădurite de la confluență. Tot aici trebuie realizată o punte de trecere peste Siret la cetate – trecerea pe cablu cu bărci sau pod plutitor. În jurul cetății se pot realiza diferite construcții turistice, inclusiv a unei pârtii de schi pe dealul Pogan, construirea unui hotel sau alte amenajări turistice, în locul tancodromului.
No comments:
Post a Comment