Roman. Imagini aeriene 2015

Roman, august 2015

Roman, aprilie 2015

"Prin oraşul Roman. România" sau Romanul văzut de ruşi :)

Regionalizarea României. Proiectul Metrosec.

Regionalizarea României are o importanţă majoră şi pentru Roman.
Vă prezentăm în cele ce urmează proiectul de regionalizare Metrosec România.

sursa foto: Metrosesc România

În expunere se apreciază că "una din inovaţiile majore ale acestui proiect (în comparaţie cu celelalte formule reformiste lansate în ultimii ani în dezbatere publică) o constituie transferul major de competenţe şi resurse către nivelul de bază al aşezământului administrativ – SECTOARELE, un nivel care trebuie însă să fie consolidat în prealabil (şi în complementaritate cu regionalizarea propriu-zisă), pentru a-şi putea exercita eficient funcţiile. O a doua inovaţie majoră a proiectului o constituie tratarea marilor centre urbane ca poli de dezvoltare eliberaţi de sarcini administrativ-teritoriale, deci organizaţi distinct faţă de regiuni, sub forma METROPOLELOR." Conform proiectului Metrosec, România renunţă la judeţele comuniste, iar noile judeţe au o tradiţie istorică şi se grupează în şapte regiuni având reşedinte administrative şi oraşe metropolă fără atribuţii administrative.
În România sufocată de cancerul mortal al corupţiei, ideile proiectului Metrosesc ar putea să determine destructurarea reţelei infracţionale a politicienilor care au monopolizat puterea şi ar putea să redea cetăţenilor dreptul de control asupra deciziilor.
Ideile proiectului ar trebui în mod obligatoriu luate în considerare. Ştim însă că guvernele României preferă să plătească fonduri impresionante din bani publici pentru studii care fetişizează judeţele comuniste ale lui Nicolae Ceauşescu şi regionalele de cale ferata, adică schimbarea este periculoasă pentru puterea coruptă. Marii specialişti ai guvernului, din care au lipsit cu totul întâmplător istoricii, au produs anul trecut doar o hartă alb-negru care ne arăta nişte săgeţi.

Puteti consulta studiul Metrosec România aici

"Deşteaptă-te, române!" în gara din Amsterdam

Valentin Astănculesei, născut la Roman, cântă "Deşteaptă-te, române!" în gara din Amsterdam. Locul obişnuit, dar primitor, precum şi căldura spectatorilor olandezi au umanizat imnul şi i-au dat semnificaţii noi.

Curăţenie şi la Primăria veche

Am primit următorul mesaj din partea doamnei Nicoleta Rusu, căreia îi mulţumesc:

"Bună ziua, nu ştiu dacă e corect să-mi scriu aici o nemulţumire, dar o fac. Locuiesc pe strada Vasile Alecsandri, în spatele Hotelului Roman Spa. Cu toate că suntem în centru, pot spune, boscheţii de pe lângă blocurile de aici sunt mari, iarba netăiată... Suntem şi noi cetăţeni ai Romanului, plătim şi noi taxe ca toti ceilalţi şi nu înteleg de ce nu beneficiem şi noi de aceste lucruri, să avem iarba tăiată... La locul de joacă de aici, chiar în spate la Central cum se spune, a fost tăiată iarba, dar de luat poate mai durează mult, chiar astăzi am văzut doi domni că schimbau nişte scânduri la topogane, dar bineînteles a mai rămas un mic spaţiu unde un copilaş mic se poate accidenta, scândurile vechi şi rupte au fost lăsate sub topogan... Nu e destul că e mizerie, mai ales că gunoiul e aproape şi mai şi miroase. Vă mulţumesc."

Cred că este foarte firesc să cereţi ca şi zona în care locuiţi să fie întreţinută de către Primăria Roman. Deşi zona este ascunsă privirii, locul are o semnificaţie aparte pentru sufletul oraşului Roman. Puţini mai ştiu astăzi că pe locul anostei clădiri a cinematografului Unirea s-a aflat Primăria oraşului Roman.

Chiar dacă este greu de găsit un investitor pentru clădirea cinematografului, zona înconjurătoare este obligatoriu să fie reabilitată, aşa cum au fost reabilitate multe zone ale oraşului.

Sper că Primăria Roman va răspunde prin fapte.

Roman-Romania.ro

Plan nou de construire de autostrazi

Puteti accesa alaturat noul plan de construire de autostrazi.
Planul prevede construirea autostrazii Bacau-Roman, dar si a autostrazii Iasi-Roman-Targu Neamt.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1686/11737538/4/autostrazi-romania-r2.pdf

Apelul domnului prof. dr. Vasile Ursachi pentru reconstruirea Cetatii Noi a Romanului

Ipoteza. Imaginea Cetatii Noi a Romanului

      Pana in prezent nu este cunoscuta nici o reprezentare de epoca a Cetatii Noi a Romanului. 
     In imaginile alaturate sunt prezentate cahle de teracota descoperite in anul 1999 de catre domnul profesor Vasile Ursachi in urma efectuarii unor sondaje in curtea Arhiepiscopiei Romanului. Aceste imagini prezinta profilul unei cetati avand un masiv turn rectangular si mai multe turnuri circulare. Turnul rectangular central este cel mai bine reprezentat, iar deasupra intrarii se poate remarca locul unde era incastrata in zid stema Moldovei. Ceramica este smaltuita in verde, este de buna calitate si a fost datata intr-un loc de catre profesorul Vasile Ursachi ca apartinand secolului XVII si in alt loc ca apartinand secolelor XVII-XVIII, deci inainte de distrugerea partiala a cetatii din anul 1675.

      Aceasta reprezentare se suprapune in mare parte schitei Cetatii Noi a Romanului realizata de catre arheologi pe baza cercetarilor din teren, privind cetatea dinspre sud, de aceea putem emite ipoteza ca modelul de pe cahlele de teracota, tinand cont desigur si de posibilitatile tehnice de realizare si de exigentele incadrarii in spatiul limitat care nu permiteau o reprezentare proportionala, reprezinta Cetatea Noua a Romanului.

      Spuneam mai devreme ca ceramica era de buna calitate si smaltuita, de aceea criticii ar putea spune ca era realizata in strainatate. La Cetatea Sucevei s-au descoperit cahle smaltuite si s-a presupus ca ar fi fost realizate in strainatate. Caramida era realizata pe plan local, deci exista posibilitatea ca si cahlele sa fi fost realizate tot pe plan local, dar si daca ar fi fost realizate in strainatate ramane posibilitatea ca acestea sa fi fost comandate cu un anumit model.

      Mai remarcam ca aceste cahle au un model laic si nu unul religios, desi au fost descoperite in curtea complexului episcopal. Exista posibilitatea ca acestea sa fi provenit chiar de la o curte domneasca din incinta complexului episcopal sau din apropierea complexului episcopal.

      Reprezentand o cetate, cahlele evocau un simbol al puterii militare statale. Cetatea Noua a Romanului era pentru acea epoca o constructie impresionanta, un adevarat simbol pentru oras, iar simbolurile au fost intotdeauna importante. Chiar domnul profesor Vasile Ursachi a pus pe coperta micului ghid despre Roman din anul 1977 imaginea simbol a Palatului Cantacuzino Pascanu, sediul primariei Roman, iar acum pentru Bucuresti Palatul Parlamentului a devenit un simbol, mai ales pentru straini.

      De aceea daca cel care a comandat lucrarea a dorit un model al unei cetati, cel mai la indemana simbol nu putea fi decat Cetatea Noua a Romanului.

      

Program de restaurare a Cetăţii Noi a Romanului

      Domnul profesor Vasile Ursachi, fost director al Muzeului de Istorie Roman, a propus recent un program concret pentru restaurarea Cetăţii Noi a Romanului.
      Cetatea Nouă a Romanului, atestată documentar în anul 1466, a fost integral construită de Ştefan cel Mare şi a fost distrusă, împreună cu celelalte cetăţi ale Moldovei, prin autoincendiere în anul 1675 de către domnitorul Dumitraşcu Cantacuzino, din ordinul turcilor. La începutul secolului al XIX-lea zidurile cetăţii erau încă în picioare, însă ulterior cetatea a suferit distrugeri masive.
      Prezentăm mai jos câteva dintre declaraţiile domnului profesor, aşa cum au fost citate de către Ziarul de Roman:

      “Restaurarea celui mai important monument de arhitectură militară din timpul lui Ștefan cel Mare este necesară. Zona de confluență a Moldovei cu Siretul ar putea interesa și un mare număr de investitori, legați de municipiul Roman și de legendele copilăriei care, de cele mai multe ori, începeau cu cetatea lui Ștefan cel Mare și tunelul de legătură cu Episcopia Romanului. Folosind această legendă, care a încântat copilăria tuturor romașcanilor, și punând în valoare ceea ce știința arheologică a demonstrat, ne putem gândi la realizarea celui mai impunător obiectiv turistic din Roman, care să revigoreze, în mare măsură, viața orașului și a locuitorilor lui.
      Trebuie realizat transferul de teren pe care se află Cetatea, în suprafață de câteva hectare, din administrarea comunei Gâdinți în cea a municipiului Roman, cu acces la drumul Gâdinți – Ion Creangă și râul Siret. Apoi trebuie parcurs planul de valorificare a acestei zone. Toate acestea trebuie făcute printr-o campanie de sensibilizare, atât a persoanelor particulare, cât și a investitorilor și instituțiilor de stat.
      Apropierea Cetății de orașul Roman, posibilitatea creării unei linii de acces chiar pe digul care duce către confluența celor două mari râuri – Moldova și Siretul -, precum și amenajările turistice ar putea pune în valoare obiectivul și zona în care este situat.

      Planul domnului profesor cuprinde următorii paşi:

      1. Transferul terenului de la comuna Gâdinți la municipiul Roman sau un proiect comun cu Primăria Gâdinți.
      2. Ridicarea fundațiilor și elevația zidurilor cel puțin până la înălțimea de 1-2 metri.
      3. Reconstruirea cetății pe baza rezultatelor săpăturilor arheologice, până la înălțimea de aproximativ 10 metri.
      4. Reconstruirea fortului principal din interiorul cetății până la înălțimea de 5-6 metri.
      5. Reconstruirea unei porțiuni de zid, eventual poarta de intrare, flancată de două turnuri, precum și a turnului rectangular până la 1-2 metri.
      6. Reconstruirea șanțului de apărare placat cu piatră care aparține fortului inițial.
      7. Reconstruirea “capcanei de șoareci” la fortul inițial.
      8. Excavarea șanțului de apărare și abaterea Siretului prin el sau excavarea doar a unei părți din el, cu construcția unui pod de lemn.
      9. Căi de acces:
Varianta I – Drumul Roman – Vaslui până în satul Gâdinți (asfalt); din satul Gâdinți spre cetate (aproape 1,5 kilometri – drum pietruit); acces în cetate pe o distanță de circa 50-100 metri;
Varianta II – Realizarea unei șosele sau a unei linii de tramvai pe digul realizat deja, pe malul stâng al Moldovei, care ar scurta cu 2-3 kilometri distanța dintre oraș și cetate, realizându-se, totodată, un complex turistic de mare atracție la confluența Moldovei cu Siretul, prin amenajarea unui ștrand și folosirea celor două zone împădurite de la confluență. Tot aici trebuie realizată o punte de trecere peste Siret la cetate – trecerea pe cablu cu bărci sau pod plutitor. În jurul cetății se pot realiza diferite construcții turistice, inclusiv a unei pârtii de schi pe dealul Pogan, construirea unui hotel sau alte amenajări turistice, în locul tancodromului.

Distrugerea deliberată a patrimoniului construit. Şi o soluţie eficientă

     În ultimii ani am asistat la Roman la dispariţia deloc întâmplătoare a multor construcţii vechi, lăsate în mod deliberat în paragină de către proprietari pentru ca ulterior să poată vinde terenurile libere. Au dispărut astfel teatrul Vasile Alecsandri (Cinema Flacăra) şi Cinema Trianon (Cinema 23 august, Cinema Vasile Alecsandri). Alte clădiri vor avea aceeasi soartă, în timp ce oraşul îşi pierde memoria.
Ziarul de Roman ne informează că Primăria Roman a reuşit să încaseze peste 30.000 de lei din partea moştenitorilor fostului proprietar, reprezentând taxe, impozite şi amenzi aplicate. Ziarul îl citează pe domnul Ovidiu Bojescu, city-managerul Primăriei municipiului Roman, afirmând : “Situaţia în care proprietarii din Centrul Vechi nu îşi îndeplineau obligaţiile este cunoscută de ani buni. Clădiri de o valoare mare arhitectonică au fost lăsate în paragină, pe mâna hoţilor, fiindcă pe moştenitorii din Israel nu îi interesează decât terenul. Aşa am pierdut clădiri deosebite, cum au fost Cinematografele «Flacăra» și «Vasile Alecsandri», dar şi altele, care au avut aceeaşi soartă“.
Afirmaţia domnului Ovidiu Bojescu, desigur, nu corespunde cu adevărul. Pe proprietari  îi interesează în mod deosebit valoarea de piaţă cu care ar putea valorifica terenurile, aceştia neintenţionând să construiască parcuri în loc, şi de aceea contribuie cu bucurie la plata costurilor de eliberare a terenului.
     Articolul din Ziarul de Roman face o conexiune cu planul urbanistic zonal pentru strada Ştefan cel Mare, Ovidiu Bojescu afirmând ca “se doreşte ca zona să arate unitar, să nu existe clădiri din sticlă, de exemplu, printre imobilele din Centrul Vechi".
     Roman-romania.ro cere Consiliului local al municipiului Roman iniţierea unei hotărâri prin care, în situaţia în care imobile de o valoare deosebită au fost distruse în mod deliberat, se permite doar reconstruirea fidelă a imobilelor distruse. Dacă administraţia locală va permite construirea altor imobile pe terenurile respective ne aflăm în situaţia unei colaborări la distrugere.