Integrarea localitaţilor Horia, Cotu Vameş şi Cordun în oraşul Roman

Am descoperit un interviu al doamnei Maria Ana Alexe, ahitectul şef al Romanului, acordat Mesagerului de Neamţ, publicaţie din Piatra Neamţ. Interviul este interesant, dar m-a intrigat următoarea parte din interviu:

Reporter:
"Care sunt posibilitățile de extindere pentru Roman?"
Ana Maria Alexe:
"Datorită geografiei teritoriului, delimitat de cele două râuri și granițele cu localitățile vecine, singura direcție de extindere este axa DJ 207A – drumul spre Luțca – Sagna, unde se vor putea edifica și locuințe, și spații pentru comerț, depozitare, mică producție, etc., bineînțeles, după elaborare și aprobare PUZ."

Avem la Roman, pe hârtie, şi o zonă metropolitană care presupune şi o viziune de dezvoltare pe termen lung, dar trebuie să vedem că dezvoltarea urbană înseamnă şi contopirea localitătilor care fac corp comun. În cazul Romanului e vorba de localitaţile Horia, Cotu Vameş şi Cordun.

Cred că a venit timpul să se discute de integrarea oficială a acestor cartiere in municipiul Roman. Se vor putea accesa fonduri pentru dezvoltarea oraşului şi a întregii zone pe termen lung, ceea ce corespunde interesului tuturor locuitorilor.

De aceea, pentru că tot avem campanie electorală şi există, din fericire, un interes crescut pentru oraşul Roman, capitala regională a Ţării de Jos a Moldovei, nu un orăşel de provincie de care unii totuşi au auzit acum pentru prima oară, din păcate, vă invit la o dezbatere pe tema integrării localităţilor Horia, Cotu Vameş şi Cordun în cadrul oraşului Roman. Mi-ar plăcea dacă şi politicienii şi-ar spune părerea.

Elena Udrea va candida in circumscriptia Roman

Elena Udrea a anuntat intr-o conferinta de presa sustinuta la Roman ca va candida la alegerile parlamentare din 9 decembrie in circumscriptia Roman, din partea ARD.
Fostul ministru a scris pe blogul sau:

"Astazi mi-am anuntat candidatura la Roman, in fata celor carora le cer votul pentru la alegerile parlamentare din decembrie. Am venit aici pentru ca romascanii sunt oameni calzi, deschisi, dornici sa cunoasca omul inainte de a-l judeca. Aici ceea ce faci si ce esti cu adevarat este mai important decat ceea ce spun altii despre tine ca ai fi. Imi doresc sa continui parteneriatul inceput acum trei ani si impreuna cu Primarul de municipiu sa readucem Romanului statutul pe care l-a avut odinioara, de centru religios, cultural si economic al Moldovei, de care romascanii sunt atat de mandri."

Sursa: http://www.facebook.com/EUdrea

 

Explicatiile CNADNR asupra traseului autostrazii Iasi - Targu Mures

Am solicitat CNADNR sa ne precizeze conditiile in care s-a stabilit actualul traseu planificat al autostrazii Iasi-Targu Mures, insistand in primul rand asupra faptului ca autostrazile trebuie sa serveasca interesului public si sa ofere marilor comunitati accesul la autostrazi. Am intrebat in primul rand de ce autostrada planificata nu trece prin Roman si Piatra Neamt si s-a ales in schimb o varianta care trece prin localitati mai mici. Intrebasem de asemenea de ce nu s-a luat in calcul varianta construirii autostrazii pe un traseu direct intre Iasi si Roman, ci s-a ales in toate variantele traseul prin Targu Frumos, ceea ce oricum dubleaza actualul traseu al E585.

Remarc ca in raspunsul CNADNR nu se face nici o precizare referitoare la trafic, decizia luata fiind exclusiv bazata pe costurile directe de construire (uriase, oricum), ceea ce este o optiune eronata.

Prezentam mai jos raspunsul CNADNR:

“Pentru stabilirea traseului autostrazii Targu Mures-Iasi, in anul 2007 a fost efectuat un Studiu de Prefezabilitate in cadrul caruia au fost analizate posibile variante de traseu pentru acest obiectiv de infrastructura.

In cadrul studiului s-au analizat 3 variante principale (fiecare dintre trasee avand la randul sau, pe anumite portiuni,  sub-variante), precum si legaturile intre variantele principale.

Variantele principale de traseu analizate au fost:

Varianta 1: Targu Mures – Sovata – Gheorghieni – Cheile Bicazului – Piatra Neamt – Sabaoani – Targu Frumos – Iasi;

Varianta 2: Targu Mures – Reghin – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Cracauani – Pascani – Targu Frumos – Iasi;

Varianta 3:  Targu Mures – Reghin – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Targu Neamt – Pascani – Targu Frumos – Iasi.

Legaturile dintre variantele principale studiate au fost urmatoarele:

-          Joseni – Ditrau (legatura intre variantele I si II)

-           Cracauani – Bargauani (legatura intre variantele II si I)

In urma analizarii acestor variante s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

Varianta I:  este variant cea mai scurta dar si cea mai greu de realizat din punct de vedere tehnic, ea avand cea mai lunga zona muntoasa de traversat. Sectorul cel mai dificil este cel cuprins intre Gheorghieni si Piatra Neamt, el afectand Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas. Pe acest traseu sunt necesare tunele in lungime de 13,5 kilometri.

De asemenea , realizarea autostrazii in aceasta zona presupune  demolari importante, in special in zona mun. Piatra Neamt.

Varianta II: la aceasta varianta sectorul cel mai dificil de realizat este cel cuprins intre Poiana Largului si Cracauani, aceasta zona traversand Parcul National Vanatori Neamt pe cca 15 km. De asemenea, in aceasta zona sunt necesare tunele de lungime de 9,5 km.

Varianta III: este varianta cu cel mai lung traseu. Sectorul cel mai dificil de realizat este cel cuprins intre Deda si Tulghes, fiind traversata Rezervatia Defileul Muresului. Pentru realizarea acestui sector sunt necesare tunele in lungime de 4,5 km.

Analizele au indicat ca traseu optim al viitoarei autostrazi o varianta ce combina  cele trei variante principale analizate. Aceasta varianat este cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic si prezinta cele mai putine dezavantaje din in ceea ce priveste aspectele legate de mediu (zone protejate).

De asemenea, aceasta varianta are cel mai mic impact asupra zonelor locuite (demolari locuinte).

In acest context, traseul selectat este Targu Mures – Miercurea Nirajului – Magherani- Sovata – Praid – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Targu Neamt – Pascani – Targu Frumos – Iasi.”

Sursa foto: http://cnadnr.ro/

Există ceva ce va schimba definitiv lumea...

      "Există ceva ce va schimba definitiv lumea în această criză" este o afirmaţie făcută de către Mugur Isarescu la o sesiune din 3 octombrie 2008 a Academiei Române. 
      În România cei mai mulţi credeau în acel moment că totul nu este decât o criză a economiei americane care nu va avea decât influenţe nesemnificative în economia românească ce "duduia" în plin avânt capitalist. 
      Cunoscut pentru stilul discret şi parcimonios, guvernatorul BNR prefigura corect evoluţia economică a lumii care în epoca globalizarii nu mai asigură nimănui imunitatea în faţa schimbării. 
      Microelectronica şi informatica au schimbat lumea cum numai apariţia tiparului a mai făcut-o. Şi totul este încă prins în spirala schimbării. 
      Oraşul Roman era evocat de către scriitorul Cezar Petrescu în romanul "Oras patriarhal" tocmai ca un simbol al lumii încremenite. 
      Azi cunoaştem cu toţii problemele oraşului. Existenţa acestora ne îndeamnă la dialog. De aceea puteţi regăsi site-ul nostru si pe Facebook pentru a putea facilita dialogul dintre cei interesaţi de problemele oraşului nostru.

Mistreţul cu colţi de argint. Oraşul Roman are o nouă stemă după 20 de ani

      A apărut în Monitorul Oficial al României Hotărârea Guvernului nr. 494/2010 prin care s-a aprobat noua stemă oficială a municipiului Roman. În anexa hotărârii se prevede că "stema municipiului Roman se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roşu se află un cap de mistreţ cu colţi de argint, redat în profil, spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coloană murală de argint cu 5 turnuri crenelate." În continuare în anexa se detaliază şi semnificaţia elemetelor componente ale stemei: "capul de mistreţ este cea mai veche reprezentare heraldica a localitîţii", iar "coroana murală cu 5 turnuri semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu." 
      Constatăm că până la urmă a fost aprobată stema autentica a oraşului, dar surprinde totuşi că pentru adoptarea unei steme cunoscute de 600 de ani a fost nevoie de o perioadă de peste 20 de ani, ceea ce este semnificativ din păcate pentru eficienţa administraţiei publice din România. 
      Putem spune că regretăm opoziţia din trecut manifestata de administraţia publică locală faţă de simbolul tradiţional al oraşului Roman, şi considerăm că mult mai important ar fi fost interesul pentru dobândirea simbolului celor 7 turnuri ale coroanei murale.

      Puteţi citi în continuare şi articolul nostru precedent care prezenta dificultatea adoptării stemei autentice a oraşului. 

      22.01.2009 
      Mistretul cu colti de argint. Primarul si consiliul local contra stemei autentice a orasului Roman 

Sinagoga va fi restaurată

      Anul acesta a fost aprobat un program guvernamental de restaurare a unor monumente bisericeşti de pe întreg teritoriul României. Singurul monument din oraşul Roman care va fi sprijinit va fi sinagoga pentru care s-a prevăzut suma de 150.000 de lei. 
      Comunitatea evreiască din oraş a reprezentat în trecut o comunitate foarte importantă numeric, în anii 40 ai secolului trecut depasind 6.000 de persoane, în oras existând în acel moment 18 sinagogi. În prezent însă în oraş mai locuiesc doar aproximativ 60 de persoane de naţionalitate evreiască. 
      Sinagoga Centrală a fost construită în anul 1837 pe locul unei sinagogi de lemn care funcţiona deja in secolul al XIV-lea, a fost refăcută în anul 1703 şi a ars în anul 1830.

Reabilitarea Pieţei Precista Mare

      Pe site-ul Primăriei Roman au fost publicate pentru dezbatere publică imaginile propuse pentru remodelarea Pieţei Precista Mare. 
      Actuala configuraţie a pieţei provine din timpul mandatului precedentului primar şi a fost îndelung contestată atât din cauza schimbărilor într-o zonă cu o mare încărcătură istorică, cât şi din cauze strict estetice, printre care înlocuirea bustului cronicarului Miron Costin cu o realizare modernistă a unui sculptor romaşcan, dar şi datorită fântânii albastre. 
      Proiectul face parte din "planul integrat de dezvoltare urbana", proiect care a primit aprobarea pentru finanţare cu puţin timp în urmă. 
      Din imaginile pe care vi le prezentăm şi dumneavoastra nu rezultă schimbări spectaculoase, cu excepţia înlăturării ornamentelor de sticla albastra din cuprinsul fântânii, proiectele păstrând structura actuala, care încurcă accesul şi traversarea zonei.

La Ambulanţă fotografiatul este interzis pe domeniul public

      Clădirea Spitalului Precista Mare, inaugurată în anul 1872, este un adevărat palat. 
      Cutremurul de la 4 martie 1977 a produs din păcate prăbuşirea unuia din turnurile situate pe acoperisul clădirii, care a căzut peste gardul de pe strada Alexandru cel Bun. În perioada următoare au inceput lucrări de reparaţii care au afectat imaginea exterioară a clădirii datorită înlăturării turnurilor de pe acoperiş, dar lucrările nu au fost nici macar finalizate. 
      În ultimii ani nu s-au efectuat lucrări de restaurare iar clădirea a fost retrocedată proprietarului de drept, biserica Precista Mare. Clădirea este în momentul de faţă nefolosită, ceea ce accelereaza procesul de degradare. S-a vorbit mult de un proiect de asociere între biserică şi o femeie de afaceri din Roman pentru restaurarea conform planurilor originale si deschiderea unui hotel de lux in spaţiul generos al clădirii. 
      Am vrut să vedem cum arată clădirea în momentul de faţă şi mai ales latura sudică unde nu au avut loc interventii majore în perioada de după 1977. Am avut însă surpriza neplacută să mi se ceară de către lucrătorii de la Ambulanţă o aprobare pentru aceasta. Desigur că eram pe domeniul public şi, în lipsa altor preocupări, lucrătorii de acolo trebuiau să ducă mai departe vigilenţa comunistă.

Ultimele zile din viaţa cinematografului Trianon sau cerul înstelat deasupra noastra

      Vş prezentăm o cronică în imagini a stării cinematografului Vasile Alecsandri, fost 23 August, fost Trianon. 
      După dispariţia teatrului de vară din parc şi a Teatrului Vasile Alecsandri, cinematograful 23 August nu pare să mai aibă loc decât in istoria sentimentală a oraşului. 

 Galerie Foto - Ultimele zile din viata cinematografului Trianon / 23 August / Vasile Alecsandri

Strada Tineretului. Strada şcolilor sau strada liceelor

      Strada Tineretului e strada şcolilor sau strada liceelor. Pe aici au trecut toţi romaşcanii care au fost cunoscuţi şi cei care nu sunt cunoscuţi, alături de vizitatori importanţi ai oraşului. Pe strada aceasta au trecut Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Nicolae Apostol, Calistrat Hogas, Garabet Ibraileanu, Nicolae Iorga, Cezar Petrescu sau Max Blecher. 
      Şcoala 1 este infiintata în anul 1861 sub numele de Şcoala primară de baieti nr. 2 (colţ cu str. C.A. Rosetti). Şcoala a purtat numele poetului Vasile Alecsandri, care a fost deputat al judeţului Roman în Parlamentul României. 
      În anul 1872 s-a înfiinţat Gimnaziul Roman Vodă în primul rând prin eforturile lui Costin Brăescu. Gimnaziul a funcţionat până în anul 1891 tot pe această stradă, în locul unde după aceea a funcţionat un spital militar, acum pe acel loc aflându-se Spitalul Municipal de Urgenţă, actualul sediu fiind inaugurat în anul 1899. Gimnaziul Roman Vodă a devenit liceu în anul 1919. 
      Pe aceeaşi stradă a fost construit între anii 1921-1923 prin donaţia prinţesei Maria Sturza, fiica lui Ion Ghica, Liceul de fete, care a purtat numele Mariei Sturza alături de al fiicei acesteia, prinţesa Ecaterina Cantacuzino. Liceul Sturza-Cantacuzino a devenit corpul B al Liceului Roman Vodă în anul 1977. 
      Pe lânga frumuseţea clădirilor, ne-a bucurat întotdeauna frumuseţea castanilor şi a teilor de aici. De 
curănd au disparut din păcate câţiva arbori seculari şi strada pare parca mai săracă. Şi noi deopotrivă.

"Salutări din Roman". Salutări din anul 1905

  Acelaşi loc, 1905 şi 2009

      Anul 1905. Case noi, impunătoare şi frumoase. Alături sunt case modeste. Străzi întortocheate. Vila Kapri a ajuns în proprietatea Băncii Naţionale după misterioasa asasinare a celor doi fraţi proprietari. Peste drum vedem Casa Grigore Ciuntu care avea să adăpostească Banca Romanului până în anul 1914. În depărtare se distinge bine turnul clopotniţă al Bisericii Albe, Casa Grigore Done care aparţine acum familiei Celibidache şi noua clădire a Gimnaziului Roman Vodă. Peste drum de Banca Naţională, pe strada Bogdan Dragoş, este o clădire modestă. Încă nu a apărut mica clădire circulară a debitului de tutun de la intersecţia străzii Bogdan Dragoş cu strada Titulescu. 
      Prin anul 2005 ne-a vizitat o familie de oameni în vârstă. Am stat peste drum de Banca Naţională mi-a spus domnul în vârstă, arătând spre magazinul "Central". I-am spus că îmi amintesc bine gardul de liliac din faţa casei sale. Interlocutorul meu a fost surprins, şi-a chemat repede soţia să-i spuna că cineva îşi aminteşte gardul de liliac din faţa casei în care locuiseră. Doamna este oarecum nedumerită, nu înţelege momentul de emoţie al întoarcerii în istorie. Poate că şi bătrânului nu i se mai pare asa de importantă întoarcerea noastră în timp. Doamna se indepartează. La despărţire vizitatorul meu îmi zâmbeşte complice. Mă gândesc deja cu nostalgie că m-am întâlnit cu istoria.

Aerodrom 1963

      Azi mai există numele "Aerodrom" doar în anunţurile imobiliare din oraş. Aerodromul din Roman a fost unul dintre cele mai importante din Moldova şi a fost utilizat de către armata română in cel de al doilea război mondial. 
      Intrat într-un con de umbră după al doilea razboi mondial datorită faptului că Romaniei i s-au interzis activitaţile aviatiace, aerodromul din Roman a continuat să existe totuşi până la începutul anilor 60. 
      În toamna anului 1963 a avut loc ultimul miting aviatic pe aerodromul din Roman, imaginea aeriană alăturată a noului, pe atunci, cartier Anton Pann fiind chiar din acea perioadă. 
      În anul 1979 a fost construită pe terenul aerodromului Întreprinderea de Fire şi Fibre Polimiadice Roman, aflată în conservare la ora actuală.