Ultimele zile din viaţa cinematografului Trianon sau cerul înstelat deasupra noastra

      Vş prezentăm o cronică în imagini a stării cinematografului Vasile Alecsandri, fost 23 August, fost Trianon. 
      După dispariţia teatrului de vară din parc şi a Teatrului Vasile Alecsandri, cinematograful 23 August nu pare să mai aibă loc decât in istoria sentimentală a oraşului. 

 Galerie Foto - Ultimele zile din viata cinematografului Trianon / 23 August / Vasile Alecsandri

Strada Tineretului. Strada şcolilor sau strada liceelor

      Strada Tineretului e strada şcolilor sau strada liceelor. Pe aici au trecut toţi romaşcanii care au fost cunoscuţi şi cei care nu sunt cunoscuţi, alături de vizitatori importanţi ai oraşului. Pe strada aceasta au trecut Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Nicolae Apostol, Calistrat Hogas, Garabet Ibraileanu, Nicolae Iorga, Cezar Petrescu sau Max Blecher. 
      Şcoala 1 este infiintata în anul 1861 sub numele de Şcoala primară de baieti nr. 2 (colţ cu str. C.A. Rosetti). Şcoala a purtat numele poetului Vasile Alecsandri, care a fost deputat al judeţului Roman în Parlamentul României. 
      În anul 1872 s-a înfiinţat Gimnaziul Roman Vodă în primul rând prin eforturile lui Costin Brăescu. Gimnaziul a funcţionat până în anul 1891 tot pe această stradă, în locul unde după aceea a funcţionat un spital militar, acum pe acel loc aflându-se Spitalul Municipal de Urgenţă, actualul sediu fiind inaugurat în anul 1899. Gimnaziul Roman Vodă a devenit liceu în anul 1919. 
      Pe aceeaşi stradă a fost construit între anii 1921-1923 prin donaţia prinţesei Maria Sturza, fiica lui Ion Ghica, Liceul de fete, care a purtat numele Mariei Sturza alături de al fiicei acesteia, prinţesa Ecaterina Cantacuzino. Liceul Sturza-Cantacuzino a devenit corpul B al Liceului Roman Vodă în anul 1977. 
      Pe lânga frumuseţea clădirilor, ne-a bucurat întotdeauna frumuseţea castanilor şi a teilor de aici. De 
curănd au disparut din păcate câţiva arbori seculari şi strada pare parca mai săracă. Şi noi deopotrivă.

"Salutări din Roman". Salutări din anul 1905

  Acelaşi loc, 1905 şi 2009

      Anul 1905. Case noi, impunătoare şi frumoase. Alături sunt case modeste. Străzi întortocheate. Vila Kapri a ajuns în proprietatea Băncii Naţionale după misterioasa asasinare a celor doi fraţi proprietari. Peste drum vedem Casa Grigore Ciuntu care avea să adăpostească Banca Romanului până în anul 1914. În depărtare se distinge bine turnul clopotniţă al Bisericii Albe, Casa Grigore Done care aparţine acum familiei Celibidache şi noua clădire a Gimnaziului Roman Vodă. Peste drum de Banca Naţională, pe strada Bogdan Dragoş, este o clădire modestă. Încă nu a apărut mica clădire circulară a debitului de tutun de la intersecţia străzii Bogdan Dragoş cu strada Titulescu. 
      Prin anul 2005 ne-a vizitat o familie de oameni în vârstă. Am stat peste drum de Banca Naţională mi-a spus domnul în vârstă, arătând spre magazinul "Central". I-am spus că îmi amintesc bine gardul de liliac din faţa casei sale. Interlocutorul meu a fost surprins, şi-a chemat repede soţia să-i spuna că cineva îşi aminteşte gardul de liliac din faţa casei în care locuiseră. Doamna este oarecum nedumerită, nu înţelege momentul de emoţie al întoarcerii în istorie. Poate că şi bătrânului nu i se mai pare asa de importantă întoarcerea noastră în timp. Doamna se indepartează. La despărţire vizitatorul meu îmi zâmbeşte complice. Mă gândesc deja cu nostalgie că m-am întâlnit cu istoria.

Aerodrom 1963

      Azi mai există numele "Aerodrom" doar în anunţurile imobiliare din oraş. Aerodromul din Roman a fost unul dintre cele mai importante din Moldova şi a fost utilizat de către armata română in cel de al doilea război mondial. 
      Intrat într-un con de umbră după al doilea razboi mondial datorită faptului că Romaniei i s-au interzis activitaţile aviatiace, aerodromul din Roman a continuat să existe totuşi până la începutul anilor 60. 
      În toamna anului 1963 a avut loc ultimul miting aviatic pe aerodromul din Roman, imaginea aeriană alăturată a noului, pe atunci, cartier Anton Pann fiind chiar din acea perioadă. 
      În anul 1979 a fost construită pe terenul aerodromului Întreprinderea de Fire şi Fibre Polimiadice Roman, aflată în conservare la ora actuală.

Cele zece porunci ale românului in viziunea lui Ion Raţiu

      S-a sărbătorit astăzi la Iaşi Unirea Moldovei cu Muntenia de la 24 ianuarie 1859. Am auzit discursurile politicienilor. Frumoase. Limba de lemn a fost cu noi. Dintre politicieni nu au lipsit nici preşedintele României (şi al Moldovei) Traian Băsescu, nici Mircea Geoana. 

      A fost prezent şi un cetăţean străin printre invitaţi, Dorin Chirtoacă, primarul general al oraşului Chişinau din Republica Moldova. Istoria mai aşteaptă unirea care va veni. 

      Evocăm de aceea aici principiile enunţate de Ion Raţiu la fondarea în anul 1984 a Uniunii Mondiale a Românilor Liberi sub numele de cele zece porunci ale românului. 

      1. Fii mândru ca esti român. Afirmă-te întotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil şi vechi. Civilizaţia are rădăcini adânci în pamântul ţării noastre. 
      2. Afirmăţi dragostea pentru Patrie ori de câte ori ai ocazia. Nu faci asta pentru că eşti şovin ci pentru că doreşti să îi serveşti pe cei rămaşi acasă. 
      3. Apară drepturile poporului român, în totalitatea sa. Nu regaţeni, nu transilvăneni, nu basarabeni, nu timoceni, aromâni sau megleniţi. Toţi suntem români. 
      4. Ajută-ţi compatrioţii din mult-puţinul ce îl ai. Dă-ţi tainul, nu îl precupeţi. 
      5. Susţine instituţiile românesti din diaspora, oricât de modeste sau de imperfecte ar fi acestea. 
      6. Nu critica niciodată, nici măcar prieteneşte, pe românul care se străduieşte să apere sau să promoveze cauza naţională. Fă tu mai bine decât el. 
      7. Nu aduce nicio critică, nici măcar „constructivă”, semenului tau care luptă. Critica ta să se afirme prin faptă: fă mai mult şi mai bine decât face el. 
      8. Fii întotdeauna conştient că gelozia, invidia şi calomnia constituie ultimul refugiu al omului frustrat şi slab, care nu mai are nici ţară, nici poziţie în societate. Nu te lăsa pradă acestor sentimente inferioare. 
      9. Opune-te numai celor care siluiesc voinţa poporului român. Opoziţia faţă de eforturile altor patrioţi români este o irosire de energie. 
      10. Fă ceva pozitiv pentru ţara ta şi pentru compatrioţii tăi. Oricât de modest sau neînsemnat este ceea ce faci, fă-o în fiecare zi. 

Amintirile oraşului Roman. Tribunalul şi Curtea de Apel Roman

      Există locuri pe lângă care trecem în fiecare zi fără să le ştim istoria.
      În faţa magazinului Victoria, construit la începutul anilor 70 în locul Gradinii Mici, a existat în perioada comunistă un parculeţ neîngrijit care avea în centru statuia ostaşului sovietic eliberator, mutat aici după ce iniţial privise spre vest din mijlocul Grădinii Mici.
      Pe acest loc a fost construit un bloc ANL de catre firma Mivan Kier in anul 2002. Desi chemati tarziu, dupa inceperea sapaturilor, muzeografii din Roman au putut macar recupera din cupa buldozerului urme ale istoriei locului: urme de ceramica, urme ale unei asezari urbane, ale unui cmitir din secolul al XV-lea si urmele temeliei Tribunalului Roman, cladirea datand de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

 

      Astazi locul e destul de trist si de necivilizat, in alta epoca insa aici era un centru important al orasului Roman. Cladirea care ne-a ramas doar in imagini adapostea Tribunalul si Curtea de Apel Roman. Peste strada era Gradina Mica in care canta fanfara unuia din cele doua regimente.

O zi naţională greşită: 1 Decembrie

      Ziua naţională a României a devenit 1 Decembrie începând din anul 1990, înlocuind sărbătoarea comunistă de la 23 august. Pentru istoria României ziua de 1 Decembrie este într-adevăr o zi importantă, dar remarcăm că ne facem că uităm că realitatea istorică din 1918 nu mai există. La fel de importantă ar putea fi ocuparea tronului Moldovei de către Mihai Viteazul în anul 1600, după ce anterior cucerise Transilvania. Sărbatorirea zilei naţionale la 1 Decembrie este din păcate o forma de ipocrizie în condiţiile în care Basarabia şi Bucovina de Nord nu mai fac parte din România. 
      Cândva, nu ştim sigur doar când, Basarabia va reveni la România. Ce vom face atunci? Va ramâne şi atunci ziua nationala la 1 Decembrie? 
      Dacă pentru noi este importantă continuitatea atunci singura opţiune nu poate fi decât revenirea la sărbatorirea zilei nationale la 10 Mai, data devenirii oficiale a independentei României.

Recurs la istorie. Cetatea Nouă a Romanului nu merită restaurată?

    26.07.2009

În România există în prezent trei cetăţi medievale moldoveneşti cu ziduri de piatră, Cetatea Sucevei, Cetatea Neamţului şi Cetatea Nouă a Romanului.
Primele două cetăţi sunt într-o stare de conservare mult mai bună decât Cetatea Nouă a Romanului şi s-au bucurat şi în ultimele decenii de programe de conservare şi reconstruire, beneficiind de sprijin din partea statului şi a puterii locale, sunt prinse în circuitul turistic şi se bucură de o notorietate meritată.
În acelaşi timp, Cetatea Nouă a Romanului a intrat complet în uitare, nebeneficiind de nici un fel de programe de protecţie, ca să nu mai vorbim de programe de restaurare. Aflată în perioada comunistă în vecinătatea unui important poligon de tancuri din România, obiectiv secret care a determinat regimul să neglijeze complet şi intenţionat cetatea, precum şi în vecinătatea satului Gâdinţi, Cetatea Nouă a suferit distrugeri permanente prin furturile de piatră de râu din zidurile acesteia.
In anul 2004, anul centenar Ştefan cel Mare, s-a discutat timid despre conservarea şi restaurarea Cetăţii Noi a Romanului, dar din păcate nu s-a ăntreprins absolut nimic concret, deşi era cetatea care avea nevoie cel mai mult de acţiuni de conservare.
Constatăm că autorităţile locale din Suceava şi Târgu Neamţ au pregătit programe de restaurare a cetăţilor din cele două oraşe.
Astfel, Cetatea Neamţului a fost restaurată printr-un proiect european în valoare de circa trei milioane de euro. Lucrările au fost efectuate în perioada martie 2007-iulie 2009, realizându-se cu această ocazie şi un număr de 21 de spaţii muzeale în cadrul cetăţii.
Cetatea de Scaun a Sucevei va beneficia în anul 2009 de lucrări de reabilitare, costurile fiind finanţate prin Programul Operaţional Regional. Proiectul numit "Cetatea medievală a Sucevei - un monument de arhitectură al Europei creştine" va avea o valoare mult mai mare decât proiectul de la Târgu Neamţ, respectiv aproximativ 14 milioane de euro. Proiectul este realizat în parteneriat de Primăria şi Consiliul Judeţean Suceava.
Recent s-a aflat că administraţia locală de la Gâdinţi a inceput să defrişeze vegetaţia crescută în zona Cetăţii
Romanului în urma unei cereri a Direcţiei de Cultură Neamţ, deşi aceasta ar putea ănsemna distrugeri suplimentare pentru cetatea aflată ăn suferinţă.
Pentru salvarea Cetăţii Noi a Romanului se impune intervenţia autorităţilor şi ăn primul rând a Consiliului Local Roman, chiar dacă acesta şi-a motivat neintervenţia datorită faptului că Cetatea Nouă a Romanului este situata pe teritoriul unei comune ănvecinate, deoarece este evident că autorităţile locale ale comunei Gâdinţi nu dispun de capacitatea financiară şi organizatorică de a susţine un astfel de proiect. Ar fi desigur necesar şi sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, al Ministerului Culturii, dar şi al Arhiepiscopiei Romanului.
Trebuie să spunem că acest demers ar trebui făcut din respect pentru istoria oraşului Roman şi a marelui ctitor al cetăţii, dar ar trebui să se înţeleagă clar şi faptul că restaurarea şi introducerea în circuitul turistic a Cetăţii Noi a Romanului ar însemna un sprijin pentru economia locală si totodată un sprijin pentru creşterea notorietăţii oraşului Roman.

Imn pentru Liceul 2

      Am aflat că ne-am despărţit pentru totdeauna de doamna profesoară Ştefania Bajura, profesorul eminent şi directorul emblematic al Liceului 2 din Roman, fost Sturza Cantacuzino, director adjunct apoi al Liceului Roman Vodă când acesta din urmă a înglobat Liceul 2. Din fericire pentru noi, cei care am avut şansa să-i fim elevi, doamna Ştefania Bajura nu a fost doar profesorul excepţional de literatură română, ci dascălul pentru care adevărul a fost cel mai important lucru. "Eu sunt o bucovineanca aprigă", ne-a spus zâmbind doamna profesoara cândva, şi ne gândim la efortul uriaş de stabilire a reperelor morale, când literatura şi critica literară au constituit instrumente antisistem, în vremurile grele în care doamna Ştefania Bajura a îndrumat generaţiile de elevi. 
      "Pentru noi, Liceul numarul 2 a însemnat o mare familie a profesorilor şi a elevilor. Viaţa spirituală era foarte bogată, era o viaţă spirituală care lipseşte astăzi din şcolile româneşti. Era o viaţă spirituală prin care foarte mulţi dintre voi v-aţi putut apropia de adevăratele valori umane. Daţi-mi voie să vă spun că în viaţă sunt câteva valori pe care şcoala noastră le-a cultivat: iubirea faţă de părinţi şi copii, adevărul, cinstea absolută şi bunătatea. Fără bunătate şi fără iubire, observaţi şi voi, societatea este tot mai săracă pe plan spiritual. Fără cultivarea marilor valori morale lumea în care trăim este tot mai săracă şi se îndreaptă tot mai mult către declin. Să vă binecuvânteze Dumnezeu în toate faptele voastre bune şi să nu îi uitaţi niciodată pe cei care v-au călăuzit paşii," spunea doamna profesoară în anul 2007 la intâlnirea cu absolvenţii promoţiei 1977 a Liceului Real Umanist numărul 2 din Roman. 

 
 

Ce se ascunde in spatele schimbarii denumirii Episcopiei Romanului in Arhiepiscopia Romanului si "Bacaului"?

 

      Agentia de stiri Basilica informeaza ca in zilele de 18 si 19 iunie a avut loc la Resedinta Patriarhala din Bucuresti, sub presedintia Preafericitului Parinte Patriah Daniel, o sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Sfantul Sinod a luat cu aceasta ocazie si mai multe hotarari de ridicare a sase eparhii la rangul de arhiepiscopie. Ne intereseaza in primul rand hotararea de ridicare a Eparhiei Romanului la rang de Arhiepiscopie cu titulatura de "Arhiepiscopia Romanului si Bacaului". S-a mai hotarat ridicarea la rang de arhiepiscopie a eparhiilor Ramnicului, Buzaului si Vrancei, Argesului si Muscelului, Dunarii de Jos, precum si a Aradului, Ienopolei, Halmagiului si Hunedoarei. 
      Se remarca faptul ca in patru din cele sase cazuri enumerate se pastreaza denumirea initiala a eparhiei, in cazul episcopiei Aradului, Ienopolei, Halmagiului si Hunedoarei titulatura se modifica in arhiepiscopia Aradului si ca doar in cazul Episcopiei Romanului denumirea se modifica in Arhiepiscopia Romanului si Bacaului. 
      In informatia agentiei Patriarhiei Bisericii Ortodoxe se face o prezentare istorica a Episcopiei Romanului. Se remarca informatia eronata ca actuala zidire a episcopiei ar inlocui o constructie anterioara mai mica, in conditiile in care stim deja de mai multi ani, multumita cercetarilor arheologice ale domnului dr. Vasile Ursachi, ca biserica anterioara avea o suprafata apreciabil mai mare fata de catedrala actuala, asa dupa cum se poate vedea in curtea episcopiei si in imaginea alaturata. Mentionam aici ca episcopia Romanului a avut rang de mitropolie a Tarii de Jos a Moldovei in perioada in care Moldova a fost condusa de doi domni asociati, cel al Tarii de Jos avandu-si resedinta la Roman, rang de mitropolie pastrat si in timpul domniei lui Stefan cel Mare, asa cum se poate vedea si in prezentarea noastra pe acest site. 
      Consideram fireasca ridicarea rangului episcopiei Romanului la rangul de arhiepiscopie avand in vedere istoria de sase secole a episcopiei si intaietatea episcopului de Roman asupra celorlalti episcopi ai Moldovei datorita statutului acestuia de mitropolit al Romanului si implicit al Tarii de Jos a Moldovei. 
      Agentia de stiri a Patriarhiei nu prezinta insa in nici un fel schimbarea denumirii Episcopiei Romanului in Arhiepiscopia Romanului si Bacaului si care este justificarea istorica pentru a adauga numele orasului Bacau in noua denumire a eparhiei. Constatam ca sub regimul comunist, dar si sub regimul postrevolutionar, orasul Bacau a reusit inregistrarea unor ritmuri de crestere superioare celor din Roman, avand in vedere in primul rand interventia statului in administratie, dar aceasta nu justifica adaugarea denumirii Bacaului la denumirea eparhiei Romanului. 
      Speculatiilor care s-au mai facut ca se incearca mutarea episcopiei Romanului la Bacau le putem raspunde ca acest lucru ni se pare imposibil, insa schimbarea actuala a denumirii incearca sa justifice o eventuala desprindere a unei "episcopii" a Bacaului din arhiepiscopia Romanului. 
      Asteptam cu interes reactiile la acest act nejustificat. 

Legaturi: 
22.06.2009 Comunicatul de presa al Patriahiei Romane 
20.06.2009 Informatia Agentiei Basilica 
19.06.2009 Prima informatie de presa anunta o numire 
10.06.2008 Dezmintirea biroului de presa situat in Bacau al episcopiei Romanului 
23.06.2008 Iosif Buble - Ioachim Bacaoanul vrea sa mute Episcopia Romanului in Bacau 
23.06.2008 Ciprian Predescu, Gardianul - Ioachim Bacaoanul vrea sa mute Episcopia Romanului in ...Bacau 
08.06.2008 Bogdan Gotca, "Ziarul de Roman" - Episcopia Romanului, mutata la Bacau? 

Raspunsul Biroului de presa al Episcopiei Romanului

      Cu regret luam cunostinta de atacurile sustinute îndreptate împotriva Bisericii Ortodoxe Romane în general, si împotriva Episcopiei Romanului, în particular, de catre unele persoane lipsite de smerenia care îi defineste pe credinciosii Bisericii noastre stramosesti, publicate în unele ziare, fara a se cere si punctul de vedere al institutiei incriminate, asa cum o impune deontologia profesionala. Întristati de modul în care unii dintre cei care se declara a fi credinciosi ai Bisericii vor sa loveasca în Centrul Eparhial Roman, coordonat în ultima perioada de Preasfintitul Ioachim Bacauanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, în conformitate cu Hotarirea Sf. Sinod nr. 1075/2008, informam opinia publica de urmatoarele. 
      Va asiguram ca si în ceea ce ne priveste ne dorim ca Episcopia Romanului sa fie puternic angajata în viata eparhiei. Si, analizind activitatea de la Centrul Eparhial, pe care dumneavoastra o blamati, veti constata numai în ultimul an numeroase activitati: manifestarile „Episcopia Romanului - 600 de ani”, unde, alaturi de credinciosii din toata eparhia, am avut invitati mai multi ierarhi, în frunte cu Înaltpreasfintitul Teofan, si cind, la nivelul Centrului Eparhial, au fost editate sapte volume, realizari considerate de exceptie de toti cei care le-au rasfoit, inclusiv de intelectualii de prim rang ai Romanului, între care am putea aminti pe prof. dr. Vasile Ursachi, prof. A.M. Ciobanu. De asemenea, ceremoniile religioase organizate la nivelul Centrului Eparhial, cu prezenta unui numar impresionat de ierarhi, preoti si credinciosi, transmisiile televizate (TV Trinitas, TVR, RomTV, CNS, 1TV Neamt, precum si alte televiziuni), întilnirile culturale si manifestarile organizate la Roman, Bacau, Onesti sau Moinesti, pentru a nu mai vorbi de concertul extraordinar al maestrului Gheorghe Zamfir, stau dovada a bunei organizari a acestor manifestari înscrise în istoria Eparhiei. 
      De asemenea, Centrul Eparhial s-a implicat efectiv în solutionarea problemelor aparute ca urmare a inundatiile produse de riul Siret în localitatile Recea, Gidinti, Saucesti, Schineni. Va aducem pe aceasta cale la cunostinta ca saptamina aceasta am demarat manifestarile prilejuite de comemorarea vrednicului episcop Melchisedec Stefanescu, prilej cu care, la Scoala nr. 8 din Roman, Episcopia deschide un centru social ce va asigura zilnic hrana pentru elevi. Ca sa nu mai amintim si faptul ca, numai anul trecut, au fost deschise doua centre de asistenta social-religioasa la Bacau, în colaborare cu institutiile de învatamint din municipiu, urmind ca, zilele acestea, sa fie deschise astfel de centre, atit în orasul Roman, cit si la Moinesti. Aici se mai adauga si celelalte centre social-filantropice existente în parohi din cuprinsul Episcopia Romanului, a caror activitate se desfasoara sub binecuvântarea Preasfintitului Episcop Eftimie si sub îndrumarea Preasfintitului Ioachim Bacauanul. Totodata, Preasfintitul Ioachim a pus piatra de temelie pentru prima biserica din Moldova destinata persoanelor cu deficiente, în municipiul Bacau. 
      În Roman, sub coordonarea Preasfintiei Sale se renoveaza, dupa o lunga perioada de timp, vilele de protocol al Episcopiei, cladiri deosebite, ridicate de vrednicul de pomenire episcop Lucian Triteanul, fiind în derulare si un proiect de reabilitate si restaurare a cladirilor monument istoric din cadrul Fundatiei „Episcop Melchisedec”. În ceea ce priveste absenteismul credinciosilor nostri, credem ca, prin desele vizite pastorale în parohii, prin povetele pe care le dam preotilor din subordine, nu facem altceva decit sa luptam cu acest flagel, dar aici putem fi mai mult ajutati de cei ca dumneavoastra, consilieri parohiali, care ar trebui sa aplice prevederile din Statutul BOR referitoare la sarcinile lor. 
      În legatura cu activitatea Centrului Eparhial va aducem la cunostinta ca ea a fost atent analizata atit de membrii Adunarii Eparhiale, la sedinta anuala de bilant, cit si de membrii Sfintului Sinod, care au apreciat pozitiv manifestarile care s-au desfasurat în Episcopia Romanului. În ceea ce ne priveste, am încercat ca sa îmbinam, la Centrul Eparhial, experienta unora care au mai fost sau erau în functii administrative, cu dinamismul si entuziasmul celor mai tineri, si nu întamplator consideram ca aceste atacuri din mass-media ultimelor luni vin si pe fondul încercarii noastre de-a reintroduce ordinea în viata eparhiei. 
      Totodata, sintem constienti ca nimeni nu se poate opune scurgerii timpului si speram ca Bunul Dumnezeu sa ne dea tuturor ani îndelungati. Pretuim fiecare preot care a ajuns la frumoasa virsta a pensionarii, si tocmai pentru a le rasplati stradaniile de o viata în slujba enoriasilor lor am rînduit ca ei sa ramâna în continuare îmbisericiti în parohiile în care au slujit. Dar credem ca numeroasele problemele cu care se confrunta Biserica azi, parte dintre ele mentionate si de dumneavoastra, ne impun ca administrarea acestor parohii sa fie data celor care, prin virsta si competenta dovedita, pot duce mai departe ceea ce venerabilii nostri parinti au transmis catre noi de la generatiile dinaintea lor. 

Epopeea numelor străzilor

      Consiliul Local Roman a hotărât, prin Hotărârea nr. 11/29.01.2009, să atribuie numele de bulevardul Roman Muşat actualelor străzi Nicolae Titulescu, Rahovei şi 1 Decembrie 1918. 
      În anii 80 Ana Blandiana publica în tableta sa din Romania literară câteva rânduri despre nestatornicia numelor de străzi de la noi pe care o compara cu păstrarea numelor istorice ale locurilor în Occident. Era, desigur, şi o aluzie la istoria furată de către comunişti. 
      Regretăm că dupa 1989 strada Florilor primise un nume revoluţionar, la modă. Dar şi amintirea evenimentelor a pălit. În locul construirii străzilor noi este, desigur, mai uşor să le schimbi doar numele.