Am solicitat CNADNR sa ne precizeze conditiile in care s-a stabilit actualul traseu planificat al autostrazii Iasi-Targu Mures, insistand in primul rand asupra faptului ca autostrazile trebuie sa serveasca interesului public si sa ofere marilor comunitati accesul la autostrazi. Am intrebat in primul rand de ce autostrada planificata nu trece prin Roman si Piatra Neamt si s-a ales in schimb o varianta care trece prin localitati mai mici. Intrebasem de asemenea de ce nu s-a luat in calcul varianta construirii autostrazii pe un traseu direct intre Iasi si Roman, ci s-a ales in toate variantele traseul prin Targu Frumos, ceea ce oricum dubleaza actualul traseu al E585.
Remarc ca in raspunsul CNADNR nu se face nici o precizare referitoare la trafic, decizia luata fiind exclusiv bazata pe costurile directe de construire (uriase, oricum), ceea ce este o optiune eronata.
Prezentam mai jos raspunsul CNADNR:
“Pentru stabilirea traseului autostrazii Targu Mures-Iasi, in anul 2007 a fost efectuat un Studiu de Prefezabilitate in cadrul caruia au fost analizate posibile variante de traseu pentru acest obiectiv de infrastructura.
In cadrul studiului s-au analizat 3 variante principale (fiecare dintre trasee avand la randul sau, pe anumite portiuni, sub-variante), precum si legaturile intre variantele principale.
Variantele principale de traseu analizate au fost:
Varianta 1: Targu Mures – Sovata – Gheorghieni – Cheile Bicazului – Piatra Neamt – Sabaoani – Targu Frumos – Iasi;
Varianta 2: Targu Mures – Reghin – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Cracauani – Pascani – Targu Frumos – Iasi;
Varianta 3: Targu Mures – Reghin – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Targu Neamt – Pascani – Targu Frumos – Iasi.
Legaturile dintre variantele principale studiate au fost urmatoarele:
- Joseni – Ditrau (legatura intre variantele I si II)
- Cracauani – Bargauani (legatura intre variantele II si I)
In urma analizarii acestor variante s-a ajuns la urmatoarele concluzii:
Varianta I: este variant cea mai scurta dar si cea mai greu de realizat din punct de vedere tehnic, ea avand cea mai lunga zona muntoasa de traversat. Sectorul cel mai dificil este cel cuprins intre Gheorghieni si Piatra Neamt, el afectand Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas. Pe acest traseu sunt necesare tunele in lungime de 13,5 kilometri.
De asemenea , realizarea autostrazii in aceasta zona presupune demolari importante, in special in zona mun. Piatra Neamt.
Varianta II: la aceasta varianta sectorul cel mai dificil de realizat este cel cuprins intre Poiana Largului si Cracauani, aceasta zona traversand Parcul National Vanatori Neamt pe cca 15 km. De asemenea, in aceasta zona sunt necesare tunele de lungime de 9,5 km.
Varianta III: este varianta cu cel mai lung traseu. Sectorul cel mai dificil de realizat este cel cuprins intre Deda si Tulghes, fiind traversata Rezervatia Defileul Muresului. Pentru realizarea acestui sector sunt necesare tunele in lungime de 4,5 km.
Analizele au indicat ca traseu optim al viitoarei autostrazi o varianta ce combina cele trei variante principale analizate. Aceasta varianat este cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic si prezinta cele mai putine dezavantaje din in ceea ce priveste aspectele legate de mediu (zone protejate).
De asemenea, aceasta varianta are cel mai mic impact asupra zonelor locuite (demolari locuinte).
In acest context, traseul selectat este Targu Mures – Miercurea Nirajului – Magherani- Sovata – Praid – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Targu Neamt – Pascani – Targu Frumos – Iasi.”
