"Există ceva ce va schimba definitiv lumea în această criză" este o afirmaţie făcută de către Mugur Isarescu la o sesiune din 3 octombrie 2008 a Academiei Române.
În România cei mai mulţi credeau în acel moment că totul nu este decât o criză a economiei americane care nu va avea decât influenţe nesemnificative în economia românească ce "duduia" în plin avânt capitalist.
Cunoscut pentru stilul discret şi parcimonios, guvernatorul BNR prefigura corect evoluţia economică a lumii care în epoca globalizarii nu mai asigură nimănui imunitatea în faţa schimbării.
Microelectronica şi informatica au schimbat lumea cum numai apariţia tiparului a mai făcut-o. Şi totul este încă prins în spirala schimbării.
Oraşul Roman era evocat de către scriitorul Cezar Petrescu în romanul "Oras patriarhal" tocmai ca un simbol al lumii încremenite.
Azi cunoaştem cu toţii problemele oraşului. Existenţa acestora ne îndeamnă la dialog. De aceea puteţi regăsi site-ul nostru si pe Facebook pentru a putea facilita dialogul dintre cei interesaţi de problemele oraşului nostru.
A apărut în Monitorul Oficial al României Hotărârea Guvernului nr. 494/2010 prin care s-a aprobat noua stemă oficială a municipiului Roman. În anexa hotărârii se prevede că "stema municipiului Roman se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roşu se află un cap de mistreţ cu colţi de argint, redat în profil, spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coloană murală de argint cu 5 turnuri crenelate." În continuare în anexa se detaliază şi semnificaţia elemetelor componente ale stemei: "capul de mistreţ este cea mai veche reprezentare heraldica a localitîţii", iar "coroana murală cu 5 turnuri semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu."
Constatăm că până la urmă a fost aprobată stema autentica a oraşului, dar surprinde totuşi că pentru adoptarea unei steme cunoscute de 600 de ani a fost nevoie de o perioadă de peste 20 de ani, ceea ce este semnificativ din păcate pentru eficienţa administraţiei publice din România.
Putem spune că regretăm opoziţia din trecut manifestata de administraţia publică locală faţă de simbolul tradiţional al oraşului Roman, şi considerăm că mult mai important ar fi fost interesul pentru dobândirea simbolului celor 7 turnuri ale coroanei murale.
Puteţi citi în continuare şi articolul nostru precedent care prezenta dificultatea adoptării stemei autentice a oraşului.
22.01.2009
Mistretul cu colti de argint. Primarul si consiliul local contra stemei autentice a orasului Roman
Anul acesta a fost aprobat un program guvernamental de restaurare a unor monumente bisericeşti de pe întreg teritoriul României. Singurul monument din oraşul Roman care va fi sprijinit va fi sinagoga pentru care s-a prevăzut suma de 150.000 de lei.
Comunitatea evreiască din oraş a reprezentat în trecut o comunitate foarte importantă numeric, în anii 40 ai secolului trecut depasind 6.000 de persoane, în oras existând în acel moment 18 sinagogi. În prezent însă în oraş mai locuiesc doar aproximativ 60 de persoane de naţionalitate evreiască.
Sinagoga Centrală a fost construită în anul 1837 pe locul unei sinagogi de lemn care funcţiona deja in secolul al XIV-lea, a fost refăcută în anul 1703 şi a ars în anul 1830.
Pe site-ul Primăriei Roman au fost publicate pentru dezbatere publică imaginile propuse pentru remodelarea Pieţei Precista Mare.
Actuala configuraţie a pieţei provine din timpul mandatului precedentului primar şi a fost îndelung contestată atât din cauza schimbărilor într-o zonă cu o mare încărcătură istorică, cât şi din cauze strict estetice, printre care înlocuirea bustului cronicarului Miron Costin cu o realizare modernistă a unui sculptor romaşcan, dar şi datorită fântânii albastre.
Proiectul face parte din "planul integrat de dezvoltare urbana", proiect care a primit aprobarea pentru finanţare cu puţin timp în urmă.
Din imaginile pe care vi le prezentăm şi dumneavoastra nu rezultă schimbări spectaculoase, cu excepţia înlăturării ornamentelor de sticla albastra din cuprinsul fântânii, proiectele păstrând structura actuala, care încurcă accesul şi traversarea zonei.
Clădirea Spitalului Precista Mare, inaugurată în anul 1872, este un adevărat palat.
Cutremurul de la 4 martie 1977 a produs din păcate prăbuşirea unuia din turnurile situate pe acoperisul clădirii, care a căzut peste gardul de pe strada Alexandru cel Bun. În perioada următoare au inceput lucrări de reparaţii care au afectat imaginea exterioară a clădirii datorită înlăturării turnurilor de pe acoperiş, dar lucrările nu au fost nici macar finalizate.
În ultimii ani nu s-au efectuat lucrări de restaurare iar clădirea a fost retrocedată proprietarului de drept, biserica Precista Mare. Clădirea este în momentul de faţă nefolosită, ceea ce accelereaza procesul de degradare. S-a vorbit mult de un proiect de asociere între biserică şi o femeie de afaceri din Roman pentru restaurarea conform planurilor originale si deschiderea unui hotel de lux in spaţiul generos al clădirii.
Am vrut să vedem cum arată clădirea în momentul de faţă şi mai ales latura sudică unde nu au avut loc interventii majore în perioada de după 1977. Am avut însă surpriza neplacută să mi se ceară de către lucrătorii de la Ambulanţă o aprobare pentru aceasta. Desigur că eram pe domeniul public şi, în lipsa altor preocupări, lucrătorii de acolo trebuiau să ducă mai departe vigilenţa comunistă.
Strada Tineretului e strada şcolilor sau strada liceelor. Pe aici au trecut toţi romaşcanii care au fost cunoscuţi şi cei care nu sunt cunoscuţi, alături de vizitatori importanţi ai oraşului. Pe strada aceasta au trecut Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Nicolae Apostol, Calistrat Hogas, Garabet Ibraileanu, Nicolae Iorga, Cezar Petrescu sau Max Blecher.
Şcoala 1 este infiintata în anul 1861 sub numele de Şcoala primară de baieti nr. 2 (colţ cu str. C.A. Rosetti). Şcoala a purtat numele poetului Vasile Alecsandri, care a fost deputat al judeţului Roman în Parlamentul României.
În anul 1872 s-a înfiinţat Gimnaziul Roman Vodă în primul rând prin eforturile lui Costin Brăescu. Gimnaziul a funcţionat până în anul 1891 tot pe această stradă, în locul unde după aceea a funcţionat un spital militar, acum pe acel loc aflându-se Spitalul Municipal de Urgenţă, actualul sediu fiind inaugurat în anul 1899. Gimnaziul Roman Vodă a devenit liceu în anul 1919.
Pe aceeaşi stradă a fost construit între anii 1921-1923 prin donaţia prinţesei Maria Sturza, fiica lui Ion Ghica, Liceul de fete, care a purtat numele Mariei Sturza alături de al fiicei acesteia, prinţesa Ecaterina Cantacuzino. Liceul Sturza-Cantacuzino a devenit corpul B al Liceului Roman Vodă în anul 1977.
Pe lânga frumuseţea clădirilor, ne-a bucurat întotdeauna frumuseţea castanilor şi a teilor de aici. De
curănd au disparut din păcate câţiva arbori seculari şi strada pare parca mai săracă. Şi noi deopotrivă.
Acelaşi loc, 1905 şi 2009
Anul 1905. Case noi, impunătoare şi frumoase. Alături sunt case modeste. Străzi întortocheate. Vila Kapri a ajuns în proprietatea Băncii Naţionale după misterioasa asasinare a celor doi fraţi proprietari. Peste drum vedem Casa Grigore Ciuntu care avea să adăpostească Banca Romanului până în anul 1914. În depărtare se distinge bine turnul clopotniţă al Bisericii Albe, Casa Grigore Done care aparţine acum familiei Celibidache şi noua clădire a Gimnaziului Roman Vodă. Peste drum de Banca Naţională, pe strada Bogdan Dragoş, este o clădire modestă. Încă nu a apărut mica clădire circulară a debitului de tutun de la intersecţia străzii Bogdan Dragoş cu strada Titulescu.
Prin anul 2005 ne-a vizitat o familie de oameni în vârstă. Am stat peste drum de Banca Naţională mi-a spus domnul în vârstă, arătând spre magazinul "Central". I-am spus că îmi amintesc bine gardul de liliac din faţa casei sale. Interlocutorul meu a fost surprins, şi-a chemat repede soţia să-i spuna că cineva îşi aminteşte gardul de liliac din faţa casei în care locuiseră. Doamna este oarecum nedumerită, nu înţelege momentul de emoţie al întoarcerii în istorie. Poate că şi bătrânului nu i se mai pare asa de importantă întoarcerea noastră în timp. Doamna se indepartează. La despărţire vizitatorul meu îmi zâmbeşte complice. Mă gândesc deja cu nostalgie că m-am întâlnit cu istoria.
Azi mai există numele "Aerodrom" doar în anunţurile imobiliare din oraş. Aerodromul din Roman a fost unul dintre cele mai importante din Moldova şi a fost utilizat de către armata română in cel de al doilea război mondial.
Intrat într-un con de umbră după al doilea razboi mondial datorită faptului că Romaniei i s-au interzis activitaţile aviatiace, aerodromul din Roman a continuat să existe totuşi până la începutul anilor 60.
În toamna anului 1963 a avut loc ultimul miting aviatic pe aerodromul din Roman, imaginea aeriană alăturată a noului, pe atunci, cartier Anton Pann fiind chiar din acea perioadă.
În anul 1979 a fost construită pe terenul aerodromului Întreprinderea de Fire şi Fibre Polimiadice Roman, aflată în conservare la ora actuală.
S-a sărbătorit astăzi la Iaşi Unirea Moldovei cu Muntenia de la 24 ianuarie 1859. Am auzit discursurile politicienilor. Frumoase. Limba de lemn a fost cu noi. Dintre politicieni nu au lipsit nici preşedintele României (şi al Moldovei) Traian Băsescu, nici Mircea Geoana.
A fost prezent şi un cetăţean străin printre invitaţi, Dorin Chirtoacă, primarul general al oraşului Chişinau din Republica Moldova. Istoria mai aşteaptă unirea care va veni.
Evocăm de aceea aici principiile enunţate de Ion Raţiu la fondarea în anul 1984 a Uniunii Mondiale a Românilor Liberi sub numele de cele zece porunci ale românului.
1. Fii mândru ca esti român. Afirmă-te întotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil şi vechi. Civilizaţia are rădăcini adânci în pamântul ţării noastre.
2. Afirmăţi dragostea pentru Patrie ori de câte ori ai ocazia. Nu faci asta pentru că eşti şovin ci pentru că doreşti să îi serveşti pe cei rămaşi acasă.
3. Apară drepturile poporului român, în totalitatea sa. Nu regaţeni, nu transilvăneni, nu basarabeni, nu timoceni, aromâni sau megleniţi. Toţi suntem români.
4. Ajută-ţi compatrioţii din mult-puţinul ce îl ai. Dă-ţi tainul, nu îl precupeţi.
5. Susţine instituţiile românesti din diaspora, oricât de modeste sau de imperfecte ar fi acestea.
6. Nu critica niciodată, nici măcar prieteneşte, pe românul care se străduieşte să apere sau să promoveze cauza naţională. Fă tu mai bine decât el.
7. Nu aduce nicio critică, nici măcar „constructivă”, semenului tau care luptă. Critica ta să se afirme prin faptă: fă mai mult şi mai bine decât face el.
8. Fii întotdeauna conştient că gelozia, invidia şi calomnia constituie ultimul refugiu al omului frustrat şi slab, care nu mai are nici ţară, nici poziţie în societate. Nu te lăsa pradă acestor sentimente inferioare.
9. Opune-te numai celor care siluiesc voinţa poporului român. Opoziţia faţă de eforturile altor patrioţi români este o irosire de energie.
10. Fă ceva pozitiv pentru ţara ta şi pentru compatrioţii tăi. Oricât de modest sau neînsemnat este ceea ce faci, fă-o în fiecare zi.
